Romanul experienței este un tip de roman care s-a impus în literatura română în perioada interbelică prin operele Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, de Camil Petrescu și Maitreyi, de Mircea Eliade.
EXPERIENȚA stă la baza cunoașterii. Ea reprezintă aventuri personale ale ființei în viața socială, psihologică, pe baza cărora se produc acumulări de informații și transformări, având drept finalitate cunoașterea în planul general-uman.
Pentru Mircea Eliade, experiența este condiția de exprimare a autenticității în artă. De asemenea, el consideră că scriitorii trebuie să exploreze , prin personajele lor, experiențele unice, decisive din perioada tinereții, care conduc la cunoașterea de sine. TRĂSĂTURILE ACESTUI TIP DE ROMAN:
- autenticitatea realizată prin inserarea unor pagini de jurnal, scrisori, articole de ziar;
- subiectivitatea perspectivei narative;
- personajul trăiește experiențe existențiale definitorii, cum ar fi: iubirea, prietenia, războiul, moartea.