FIȘĂ DE LUCRU - Circumstanțialul de cauză

 

1. Continuă, în scris, enunțurile următoare, adăugând un circumstanțial de cauză:

o   Fetița era tristă .... . o   Copilul are chipul înlăcrimat .... . o   Cursurile au fost suspendate .... .

o   Au luat-o la fugă …. . o   N-am terminat proiectul .... o   Voi întârzia ... .

 

2. Completează, oral, spațiile libere cu prepoziții sau locuțiuni prepoziționale care să intre în structura unui circumstanțial de cauză:

o   L-au lovit …. greșeală. o   S-a înroșit .... emoție. o   Păreau epuizați .... oboselii.

o   .... acest motiv l-am certat. o   N-am participat …. absenței unui coleg.

 

3. Subliniază circumstanțialele de cauză, precizând partea de vorbire prin care se exprimă:

o   Dintr-o regretabilă eroare, au șters proiectul din o   calculator. o   Pentru un gest necuvenit, nu va fi iertat niciodată. o   Nu poate conduce din cauza vremii.

o   Din pricina unora, au reprogramat întâlnirea. o   Începând ploaia, n-au putut continua jocul. o   El plânge de ciudă. o   Orice copil se mai lovește, din aceasta nu se moare.

Circumstanțialul de cauză

 

        Circumstanțialul de cauză arată cauza unei acțiuni sau a unei însușiri.

            Întrebările la care răspunde sunt: din ce cauză? din ce pricină?

         Circumstanțialul de cauză determină un verb: Nu adormea de griji.; mai rar un adjectiv: Omul e roșu de furie.; o interjecție predicativă: Pleosc! o palmă de furie.

 

            ATENȚIE!

            Grupurile din cauza, din pricina sunt locuțiuni prepoziționale care impun substantivului, pronumelui cazul genitiv.

 

         Circumstanțialul de cauză se poate exprima prin:

o   substantiv în Acuzativ: Îi lăcrimează ochii de bucurie.

o   substantiv în Genitiv: Tremura din cauza frigului.

o   pronume în Acuzativ: Nu se moare din asta.

o   pronume în Genitiv: Din pricina celorlalți a renunțat.

o   adjectiv: M-a impresionat de bătrân ce era.

o   adjectiv participial: Nu mai puteam de obosit.

o   formă verbală nepersonală de gerunziu: Neputând descuia ușa, hoțul a renunțat.

 

            Observație: Circumstanțialul de cauză poate sta în propoziție atât înaintea, cât și după termenul regent. Indiferent de așezare (topică), circumstanțialul de cauză se separă prin virgulă, doar dacă vorbitorul nu insistă asupra lui.

FIȘĂ DE LUCRU - Modurile nepersonale (infinitivul, supinul, gerunziul, participiul)

 

1. Alcătuiește două enunțuri în care verbul "a colora", folosit la modul infinitiv, să aibă mai întâi funcția sintactică de atribut verbal, apoi de circumstanțial de timp.

 

 

         2. Scrie funcţiile sintactice ale formelor verbale nepersonale de supin subliniate în enunţurile următoare:

a.     Până la semănat mai este ceva timp.

b.     .Pasiunea pentru gătit a moştenit-o de la părinţi.

c.      Terminase de citit referatul.

d.     Problemele sunt de rezolvat.

e.       E uşor de scris versuri.

 

 

         3. Scrie formele verbale nepersonale de gerunziu ale următoarelor verbe: a scrie, a fi, a avea, a vrea, a  crea, a crede, a şti, a ţine, a agrea, a opri, a face, a vedea, a merge, a hotărî.

 

 

         4. Identifică formele verbale nepersonale de gerunziu și precizează funcțiile lor sintactice.

         a. Am auzit ţipându-se din camera de alături.

         b. Se aude plouând.

         c. Ajungând la şcoală, i-a adus stiloul.

         d. A învăţat matematică memorând formulele.

 

         5. Precizează funcțiile lor sintactice ale formelor verbale nepersonale.

         a. Cărțile pentru citit sunt pe biroul meu.

         b. Dorința de a patina este arzătoare.

         c. Textul era de interpretat pe roluri.

         d. Intrând în clasă, l-am văzut pe Alin la tablă.

         e. Stelele strălucind în noapte ne-au călăuzit spre cabană.

         f. Ne-am săturat de a aștepta venirea celorlalți.

         g. Am ajuns acasă înainte de a începe emisiunea preferată.

         h. Am lucrat fără a cere cuiva vreun ajutor.

         i. Regizorul a terminat de împărțit rolurile pentru noua piesă.

Modul gerunziu

 

Modul gerunziu este un mod nepersonal (nepredicativ) care exprimă împrejurarea în care se desfășoară acțiunea sau cum se desfășoară acțiunea. Se formează prin adăugarea sufixului "-ând" sau "-ind "la rădăcina verbului. (a cânta – cântând, a mânca – mâncând, a ieși – ieșind, a croi – croind)

·        Mergând pe drum m-am întâlnit cu un coleg. (gerunziul exprimă împrejurarea în care se desfășoară acțiunea)

·        Tot drumul am călătorit dormind. (gerunziul exprimă cum se desfășoară acțiunea)

 

         Atunci când se rostesc împreună cu o formă neaccentuată de pronume, verbele la gerunziu primesc la sfârșit vocala "u". (văzând – văzându-l, vânzând – vânzându-mi-l, aducând – aducându-și) Excepția de la această regulă o face rostirea împreună cu pronumele "o" (văzând – văzând-o, vânzând – vânzând-o, aducând – aducând-o).

 

         Forma negativă a gerunziului se realizează cu ajutorul prefixului "ne-": neavând, nefiind. Între forma de gerunziu şi prefixul de negaţie se poate intercala adverbul "mai": nemaiputând, nemaivenind.

 

 

         FUNCȚIILE SINTACTICE ALE VERBELOR LA MODUL GERUNZIU

 

         1.subiect: Se aude tunând.

 

         2.atribut verbal: Cu hainele fluturând, alerga spre pădure.

         OBSERVAȚIE: Cand se acordă in gen, număr și caz cu substantivul determinat, gerunziul devine adjectiv, construcția numindu-se gerunziu acordat (de exemplu: A răspuns cu buzele tremurânde.).

 

         3.complement direct: Am văzut fulgerând.

 

         4.circumstanţial de timp: Ajungând acasă, l-a sunat.

 

         5.circumstanţial de mod: Vorbind frumos, a convins.

Modul supin

 

    

Supinul este o formă verbală nepersonală care denumește acțiunea, la fel ca infinitivul.

         Supinul este alcătuit din prepoziție + forma de participiu a verbului. Prepozițiile care pot intra in alcătuirea supinului sunt: de, din, după, la, pentru etc.

         Supinul are formă afirmativă (de exemplu: Justificarea ei este de înțeles.) și formă negativă (de exemplu: Justificarea ei este de neînțeles.).

 

 

         FUNCȚIILE SINTACTICE ALE VERBELOR LA MODUL SUPIN

 

1.     subiect: E uşor de negociat.

2.      nume predicativ: Aparatul e de curăţat.

3.     predicat verbal : De citit toată cartea! (când are valoare imperativă)

4.     atribut verbal: E un cântec pentru adormit copiii.

5.     complement direct: Am de scris.

6.     complement prepoziţional: S-a plictisit de scris.

7.       circumstanţial de timp: Parchetul se lăcuieşte după raşchetat.

Modul participiu

 

Participiul arată o acțiune terminată, suferită sau indeplinită de o ființă sau de un lucru.

 

         Participiul intră in componența unor moduri și timpuri compuse, când este

precedat de un verb auxiliar: indicativ, perfect compus (am vorbit); indicativ, viitor anterior (voi fi vorbit); conjunctiv, perfect (să fi vorbit); condițional-optativ, perfect (aș fi vorbit).

 

         Participiul are sufixe specifice, cu realizări diferite in funcție de conjugare:

         -at pentru verbele de conjugarea I (cantat, lucrat);

         -ut pentru verbele de conjugarea a II-a (văzut, plăcut) și pentru unele verbe de conjugarea a III-a (trecut, făcut);

         -s pentru unele verbe de conjugarea a III-a (mers, rămas);

         -t pentru o serie restransă de verbe de conjugarea a III-a (copt, rupt);

         -it pentru verbele de conjugarea a IV-a (citit, vorbit);

         -ât pentru verbele de conjugarea a V-a (doborat, parat).

 

         Când apare independent, participiul devine adjectiv provenit din participiu și indeplinește funcţia sintactică de atribut adjectival (cartea citită, prietenei apropiate) sau de nume predicativ (Amintirile sunt plăcute.).

         Forma negativă a participiului se obţine cu ajutorul prefixului ne- (neaflat, nedormit). Intre prefixul ne- și participiu se poate intercala semiadverbul mai (nemaiauzit, nemaivăzut).

 

PRONUMELE DEMONSTRATIV ŞI ADJECTIVUL PRONOMINAL DEMONSTRATIV

 

 

         PRONUMELE DEMONSTRATIV înlocuieşte numele unui obiect, indicând apropierea, depărtarea, identitatea sau diferenţierea lui faţă de alte obiecte.

 

         Se disting următoarele tipuri de pronume demonstrativ:

1.     PRONUME DEMONSTRATIVE DE APROPIERE

Acesta este interesant.

2.     PRONUME DEMONSTRATIVE DE DEPĂRTARE

Pe acela mi-l doresc.

3.     PRONUME DEMONSTRATIVE DE IDENTITATE

Deşi a îmbătrânit, bunica a rămas aceeaşi.

4.     PRONUME DEMONTRATIVE DE DIFERENŢIERE

Celălalt pare mai încăpător.

         Observaţii

         PRONUMELE DEMONSTRATIV DE APROPIERE arată apropierea obiectului faţă de emiţător.

         PRONUMELE DEMONSTRATIV DE DEPĂRTARE arată depărtarea obiectului faţă de emiţător.

         PRONUMELE DEMONSTRATIV DE IDENTITATE arată identitatea obiectului cu el însuşi sau cu alt obiect.

         PRONUMELE DEMONSTRATIV DE DIFERENŢIERE arată diferenţierea obiectului faţă de alt obiect.

 

         ATENŢIE! Pronumele demonstrativ îşi schimbă forma după gen, număr şi caz. Pronumelui demonstrativ îi lipseşte categoria gramaticală a persoanei.

 

         Atunci când determină un substantiv cu care se acordă în gen, număr şi caz, pronumele demonstrativ devine, prin schimbarea valorii gramaticale, ADJECTIV PRONOMINAL DEMONSTRATIV.

Exemple:  Copacul acesta este un stejar? (adjectiv pronominal demonstrativ)

                Acest răspuns m-a impresionat. (adjectiv pronominal demonstrativ)

 

         Un adjectiv pronominal demonstrativ îndeplineşte întotdeauna funcţia sintactică de ATRIBUT ADJECTIVAL.

 

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, de Lucian Blaga - încadrarea într-o perioadă , într-o orientare tematică sau într-un curent literar

 

·        PERIOADA interbelică

·        DATE DESPRE AUTOR

Lucian Blaga este un poet interbelic, reprezentant al modernismului, a cărui operă ilustrează influența literaturii germane , mai precis a curentului expresionist.

Poezia lui Blaga nu poate fi înțeleasă fără o raportare la aspecte ale sistemului său filozofic.

·        DATE DESPRE TEXT: - a apărut în 1919, în volumul de debut Poemele luminii.

·        ORIENTARE TEMATICĂ: artă poetică modernă

Textul este o artă poetică modernă, deoarece autorul își exprimă concepția despre poezie (teme, modalități de expresie) și despre rolul poetului (raportul acestuia cu lumea, creația, cunoașterea) din perspectiva unei estetici moderne.

·        CURENT LITERAR: modernism

                   Textul se încadrează în modernism prin : influențele expresioniste, intelectualizarea emoției, noutatea metaforei ( preferința pentru metafora revelatorie) și înnoirea prozodiei ( versul liber și ingambamentul).

          Influențele expresioniste sunt ilustrate prin: exacerbarea eului creator, sentimentul absolutului  și interesul pentru latura tainică, obscură a lumii .