FIȘĂ DE LUCRU - Modurile nepersonale (infinitivul, supinul, gerunziul, participiul)

 

1. Alcătuiește două enunțuri în care verbul "a colora", folosit la modul infinitiv, să aibă mai întâi funcția sintactică de atribut verbal, apoi de circumstanțial de timp.

 

 

         2. Scrie funcţiile sintactice ale formelor verbale nepersonale de supin subliniate în enunţurile următoare:

a.     Până la semănat mai este ceva timp.

b.     .Pasiunea pentru gătit a moştenit-o de la părinţi.

c.      Terminase de citit referatul.

d.     Problemele sunt de rezolvat.

e.       E uşor de scris versuri.

 

 

         3. Scrie formele verbale nepersonale de gerunziu ale următoarelor verbe: a scrie, a fi, a avea, a vrea, a  crea, a crede, a şti, a ţine, a agrea, a opri, a face, a vedea, a merge, a hotărî.

 

 

         4. Identifică formele verbale nepersonale de gerunziu și precizează funcțiile lor sintactice.

         a. Am auzit ţipându-se din camera de alături.

         b. Se aude plouând.

         c. Ajungând la şcoală, i-a adus stiloul.

         d. A învăţat matematică memorând formulele.

 

         5. Precizează funcțiile lor sintactice ale formelor verbale nepersonale.

         a. Cărțile pentru citit sunt pe biroul meu.

         b. Dorința de a patina este arzătoare.

         c. Textul era de interpretat pe roluri.

         d. Intrând în clasă, l-am văzut pe Alin la tablă.

         e. Stelele strălucind în noapte ne-au călăuzit spre cabană.

         f. Ne-am săturat de a aștepta venirea celorlalți.

         g. Am ajuns acasă înainte de a începe emisiunea preferată.

         h. Am lucrat fără a cere cuiva vreun ajutor.

         i. Regizorul a terminat de împărțit rolurile pentru noua piesă.

Modul gerunziu

 

Modul gerunziu este un mod nepersonal (nepredicativ) care exprimă împrejurarea în care se desfășoară acțiunea sau cum se desfășoară acțiunea. Se formează prin adăugarea sufixului "-ând" sau "-ind "la rădăcina verbului. (a cânta – cântând, a mânca – mâncând, a ieși – ieșind, a croi – croind)

·        Mergând pe drum m-am întâlnit cu un coleg. (gerunziul exprimă împrejurarea în care se desfășoară acțiunea)

·        Tot drumul am călătorit dormind. (gerunziul exprimă cum se desfășoară acțiunea)

 

         Atunci când se rostesc împreună cu o formă neaccentuată de pronume, verbele la gerunziu primesc la sfârșit vocala "u". (văzând – văzându-l, vânzând – vânzându-mi-l, aducând – aducându-și) Excepția de la această regulă o face rostirea împreună cu pronumele "o" (văzând – văzând-o, vânzând – vânzând-o, aducând – aducând-o).

 

         Forma negativă a gerunziului se realizează cu ajutorul prefixului "ne-": neavând, nefiind. Între forma de gerunziu şi prefixul de negaţie se poate intercala adverbul "mai": nemaiputând, nemaivenind.

 

 

         FUNCȚIILE SINTACTICE ALE VERBELOR LA MODUL GERUNZIU

 

         1.subiect: Se aude tunând.

 

         2.atribut verbal: Cu hainele fluturând, alerga spre pădure.

         OBSERVAȚIE: Cand se acordă in gen, număr și caz cu substantivul determinat, gerunziul devine adjectiv, construcția numindu-se gerunziu acordat (de exemplu: A răspuns cu buzele tremurânde.).

 

         3.complement direct: Am văzut fulgerând.

 

         4.circumstanţial de timp: Ajungând acasă, l-a sunat.

 

         5.circumstanţial de mod: Vorbind frumos, a convins.

Modul supin

 

    

Supinul este o formă verbală nepersonală care denumește acțiunea, la fel ca infinitivul.

         Supinul este alcătuit din prepoziție + forma de participiu a verbului. Prepozițiile care pot intra in alcătuirea supinului sunt: de, din, după, la, pentru etc.

         Supinul are formă afirmativă (de exemplu: Justificarea ei este de înțeles.) și formă negativă (de exemplu: Justificarea ei este de neînțeles.).

 

 

         FUNCȚIILE SINTACTICE ALE VERBELOR LA MODUL SUPIN

 

1.     subiect: E uşor de negociat.

2.      nume predicativ: Aparatul e de curăţat.

3.     predicat verbal : De citit toată cartea! (când are valoare imperativă)

4.     atribut verbal: E un cântec pentru adormit copiii.

5.     complement direct: Am de scris.

6.     complement prepoziţional: S-a plictisit de scris.

7.       circumstanţial de timp: Parchetul se lăcuieşte după raşchetat.

Modul participiu

 

Participiul arată o acțiune terminată, suferită sau indeplinită de o ființă sau de un lucru.

 

         Participiul intră in componența unor moduri și timpuri compuse, când este

precedat de un verb auxiliar: indicativ, perfect compus (am vorbit); indicativ, viitor anterior (voi fi vorbit); conjunctiv, perfect (să fi vorbit); condițional-optativ, perfect (aș fi vorbit).

 

         Participiul are sufixe specifice, cu realizări diferite in funcție de conjugare:

         -at pentru verbele de conjugarea I (cantat, lucrat);

         -ut pentru verbele de conjugarea a II-a (văzut, plăcut) și pentru unele verbe de conjugarea a III-a (trecut, făcut);

         -s pentru unele verbe de conjugarea a III-a (mers, rămas);

         -t pentru o serie restransă de verbe de conjugarea a III-a (copt, rupt);

         -it pentru verbele de conjugarea a IV-a (citit, vorbit);

         -ât pentru verbele de conjugarea a V-a (doborat, parat).

 

         Când apare independent, participiul devine adjectiv provenit din participiu și indeplinește funcţia sintactică de atribut adjectival (cartea citită, prietenei apropiate) sau de nume predicativ (Amintirile sunt plăcute.).

         Forma negativă a participiului se obţine cu ajutorul prefixului ne- (neaflat, nedormit). Intre prefixul ne- și participiu se poate intercala semiadverbul mai (nemaiauzit, nemaivăzut).