Normele lingvistice (ortografice, ortoepice şi morfologice) conform DOOM2

         LIMBA LITERARĂ este aspectul cel mai îngrijit al limbii naționale într-un anumit moment istoric.

         În comunicarea zilnică, limba literară interferează, în funcție de circumstanțe, cu alte variante ale limbii (limba de specialitate, limba familiară, populară, dialectală).

         Limba literară cuprinde un set de norme (reguli) care trebuie respectate dacă dorim să ne exprimăm corect.

 

         DOOM ( Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române) – 2 ediții

            DOOM1 - 1982

         DOOM2 - 2005

         DOOM-ul este o lucrare normativă, ce are ca obiectiv principal prezentarea și aplicarea detaliată la cuvintele limbii române a regulilor ortografiei (scrierii corecte) și a normelor de ortoepie (pronunțare corectă) și de morfologie (privind schimbarea formei cuvintelor pentru marcarea valorilor gramaticale).

         Dicţionarul este destinat tuturor celor care vor să se exprime corect (adică în conformitate cu normele lingvistice şi literare actuale) în scris şi oral.

Tipuri de texte folosite în cadrul orelor de limba şi literatura română

 

          1. TEXTE LITERARE sau FICȚIONALE ( lirice/ poetice, epice/ narative literare, dramatice)

    2.TEXTE DE GRANIȚĂ sau DE FRONTIERĂ (corespondența literară, jurnalul intim, jurnalul de călătorie, memoriile, autobiografiile, eseul literar) 

      3.TEXTE NONLITERARE sau NONFICȚIONALE (texte publicitare, articolul de ziar/revistă, anunțul, știrea, texte de lege, instrucțiuni de montare/ utilizare a aparatelor, rețete, ghiduri turistice, cererea, procesul-verbal, articolul de dicționar etc.)

Conjuncția

 

Conjuncția este partea de vorbire neflexibilă care leagă, în propoziție, două părți de propoziție de același fel (subiecte, nume predicative, atribute, complemente), iar în frază, două propoziții de același fel sau diferite.

         exemple:

         Ioan și Matei se joacă cu mingea.(conjuncție, leagă două subiecte)

          Ioan citește, iar Matei se joacă. .(conjuncție, leagă două propoziții principale)

 

        După structură, conjuncţiile sunt:

       - simple: şi, dar, iar, nici, ci, că, sã, fie etc.

       - compuse: ca să, încât să, cum că, ci şi etc.

 

          Conjuncțiile care leagă două părți de propoziție de același fel sau două propoziții de același fel se numesc conjuncții coordonatoare.

 

Conjuncțiile coordonatoare pot fi : §  copulative, când exprimă echivalența : şi, nici; §  disjunctive, când exprimă excluderea sau alternanța: ori, sau, fie; §  adversative, când exprimă opoziția: ci, dar, iar, însă, ba; §  conclusive, când arată o concluzie: deci, aşadar.

                 Unele conjuncții nu sunt coordonatoare și au rolul de a lega propoziții care nu sunt de același fel: că, să, dacă, fiindcă, deși, încât etc.Acestea se numesc conjuncții subordonatoare.

Povestea lui Harap-Alb, de Ion Creangă - încadrarea într-o perioadă, într-un curent literar sau într-o orientare tematică

Perioada: Epoca marilor clasici

Specie literară: basm

Basmul este o specie a genului epic, în prozã, de dimensiuni medii, cu numeroase personaje, purtãtoare ale unor valori simbolice, Binele şi Rãul, cu o acţiune care implicã fabulosul şi care se finalizeazã cu triumful forţelor binelui.

Date despre operă: -este un basm cult care a apărut în 1877, în revista "Convorbiri literare", fiind apoi reprodus în ziarul "Timpul", în mai multe numere succesive.

Geneza (originea): schema narativă a basmului popular modificată conform viziunii artistice a autorului.

Acțiunea începe printr-un echilibru inițial, care ulterior se destramă,urmând să fie refăcut prin parcurgerea unor probe.După recuperarea acestui echilibru are loc răsplata eroului.

Curent literar: realism

Textul se încadrează esteticii realiste prin: ...  https://comunitateadidactica.blogspot.com/2020/06/povestea-lui-harap-alb-de-ion-creanga.html

Ultima noapte de dragoste , întâia noapte de război, de Camil Petrescu - 2 scene/ secvențe relevante pentru tema romanului

1.Scena de la popota ofițerilor evidențiază poziția inadaptatului ȘTEFAN Gheorghidiu.

Drama interioară a personajului principal se declanșează în momentul dicuției de la popotă despre un articol dintr-un ziar, care dezvăluie faptul că un bărbat din înalta societate și-a ucis soția infidelă și a fost achitat. Ofițerii de la popotă se aprind în dicuții pe tema infidelității femeii, iar acest lucru declanșează o intervenție verbală violentă a lui Ștefan în dicuția lor, sugerându-le să vorbească despre ceva la care se pricep.

2.Excursia la Odobești

Ștefan își pune problema infidelității soției în timpul excursiei la Odobești, când observă o apropiere a acesteia față de domnul G., "un dansator foarte căutat de femei"

Excursia de la Odobești este o secvență semnificativă în caracterizarea personajului: este momentul când ...continuarea https://comunitateadidactica.blogspot.com/2020/06/ultima-noapte-de-dragoste-intaia-noapte.html

Baltagul, de Mihail Sadoveanu - 2 scene/ secvențe relevante pentru tema romanului

 1.SCENA COBORÂRII ÎN RÂPĂ ¬ maturizarea lui Gheorghiță 

2.SCENA PRAZNICULUI¬ demascarea vinovaților 

 Scena coborârii în râpă duce la maturizarea lui Gheorghiță. El coboară ca un tânăr imatur și ferit de marile dureri ale vieții, urcând apoi la suprafață ca un tânăr matur, inițiat prin durerea pe care o conștientizează odată cu noul statut existențial, acela de orfan. Această experiență îl forțează să ... continuarea https://comunitateadidactica.blogspot.com/2020/06/baltagul-de-mihail-sadoveanu-2-scene.html

Conceptul de modernism

Modernismul este un concept complex cu o dublă semnificaţie: preferinţa pentru tot ce este nou, modern, tendinţă, spirit de inovare, în acelaşi timp, reprezintă un nume generic pentru curentele şi şcolile de la mijlocul secolului al XIX-lea, în domeniul artistic şi literar, care neagă tradiţia şi susţin principii, metode, forme noi de creaţie. În sfera modernismului, se adună laolaltă toate curentele postromantice: simbolismul, dadaismul, expresionismul, futurismul, suprarealismul, ermetismul etc.

Proza fantastică

FANTASTICUL este o categorie estetică definită în raport cu realul și imaginarul, plasându-se între acestea și producând o ezitare de încadrare a evenimentului în natural sau supranatural. Tzvetan Todorov spunea că fantasticul este ezitarea cuiva care nu cunoaște decât legile naturale pus față în față cu un eveniment în aparență supranatural (Introducere în literatura fantastică). În literatura română, vorbim despre proza fantastică începând cu ... continuarea

https://comunitateadidactica.blogspot.com/2018/07/proza-fantastica.html

Bacalaureat, Subiectul al II-lea, MODEL DE REZOLVARE- Relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice

Textul … (titlul) , scris de … (autorul) , aparține genului liric, deoarece autorul își exprimă în mod direct gândurile, ideile și sentimentele prin intermediul eului liric și al mijloacelor de expresivitate artistică.

            Textul liric citat este organizat sub forma unui monolog liric de tip confesiv/ monolog liric adresat, fapt ce reiese din utilizarea  verbelor și a formelor pronominale la persoana I/ la persoana a II-a : … (exemple din text). Alte mărci ale subiectivității prezente în text sunt: … (DACĂ ESTE CAZUL, exemple din text: verbe la imperativ, substantive în cazul vocativ, interjecții, exclamații, interogații, puncte de suspensie care indică pauze afective). Tema textului este … și este susținută de ... continuarea https://comunitateadidactica.blogspot.com/2020/05/bacalaureat-subiectul-al-ii-lea-model_26.html

Valoarea expresivă a verbelor la modurile conjunctiv și condițional-optativ

CONJUNCTIVUL exprimă o acțiune posibilă, nu una certă, trăsătură din care decurge utilizarea acestuia în contexte asimilate visului, idealului, dorinței personajului sau naratorului. Totodată, el exprimă... continuarea
https://comunitateadidactica.blogspot.com/2018/07/valoarea-expresiva-verbelor-la-modurile.html

ESEU - DIN CEAS, DEDUS … sau JOC SECUND, de Ion Barbu

Poezia este o artă poetică modernă, prezentând viziunea autorului despre poezie și despre menirea sa ca poet. Prima strofă definește poezia, iar a doua evidențiază rolul poetului care transfigurează artistic realul, transformându-l într-un "joc secund".

            În această artă poetică, autorul valorifică mitul peșterii enunțat de filosoful grec Platon: universul în care trăim, lumea comună este o copie imperfectă a lumii ideilor pure, a Paradisului. Ion Barbu completează această viziune prin găsirea unei căi de purificare,prin poezie. "Jocul secund" este... continuarea
https://comunitateadidactica.blogspot.com/2020/05/eseu-din-ceas-dedus-sau-joc-secund-de.html

Valoarea expresivă a verbelor la modul gerunziu

GERUNZIUL scoate acţiunile şi stările din sfera cronologiei, în sensul că nu le prezintă într-o succesiune anume, imprimându-le un sens etern și continuu. De asemenea, la nivel fonetic, gerunziul, mai ales atunci când se repetă, dă ... continuarea

https://comunitateadidactica.blogspot.com/2018/07/valoarea-expresiva-verbelor-la-modul.html

Bacalaureat, Subiectul al II-lea, MODEL DE REZOLVARE- Modalități de caracterizare a personajului literar

Personajele literare fac parte din structura unei opera epice sau dramatice, participă la acțiune și sunt purtătoarele mesajului scriitorului. Acestea sunt "ființe de hârtie", cum le numea Roland Barthes, teoretician al literaturii, adică există doar în lumea ficțiunii, dar mimează realitatea.

 Unul dintre personajele operei literare ……….. (titlul operei literare), de ……… (numele autorului),este ……(numele personajului). În realizarea portretului său (fizic și/sau moral) se împletesc modalitãţile de caracterizare directe ( prin datele furnizate de narator, de alte personaje sau de personajul însuşi) şi indirecte (trãsãturile reies din fapte, limbaj, nume, comportament, vestimentaţie, relația cu celelalte personaje, mediul în care trãieşte). 

 Încă din incipitul textului, ..... (numele personajului) este caracterizat în mod direct. Din spusele …continuarea rezolvării https://comunitateadidactica.blogspot.com/2020/05/bacalaureat-subiectul-al-ii-lea-model_20.html