Totalul afișărilor de pagină

joi, 30 aprilie 2020

Basmul

    Termenul de basm își are originea în limba bulgară (basna) și înseamnă "invenție , închipuire, născocire, scornire".
         BASMUL este o specie a genului epic, în proză, de dimensiuni medii, cu numeroase personaje, purtătoare ale unor valori simbolice, binele și răul, cu o acțiune care implică fabulosul și care se finalizează, de regulă,  cu triumful forțelor binelui.
         După autor , basmele pot fi:
         1) populare ( creații ale colectivității anonime);
         2) culte (creații ale unui autor cunoscut):

             TRĂSĂTURILE BASMULUI:
1)    elementele fabuloase/supranaturale se împletesc cu cele reale;

miercuri, 29 aprilie 2020

SCHIȚA - apartenența unui text la această specie literară

Schiţa este o operã epicã, în prozã, de mici dimensiuni, cu o acţiune simplã, în care ni se prezintã un moment semnificativ din viaţa unuia sau mai multor personaje. Scopul acesteia este moralizator.
Opera literarã … (titlul operei literare), de … (numele autorului) este o schiţã, deoarece ... CONTINUAREA AICI https://comunitateadidactica.blogspot.com/2020/03/schita-apartenenta-unui-text-la-aceasta.html




duminică, 12 aprilie 2020

Dialogul

Dialogul, în opera literara, este un mod de expunere prin care se reproduce conversația dintre două sau mai multe personaje.
Dialogul conferă dinamism acțiunii și ajută la caracterizarea personajelor, în mod indirect.
DE REȚINUT!

sâmbătă, 11 aprilie 2020

Narațiunea


MODUL DE EXPUNERE este procedeul ales de către autor pentru a prezenta continutul operei literare.
NARATIUNEA este un mod de expunere prin care se relatează o succesiune de  fapte și întâmplări petrecute într-o succesiune de momenta .
CARACTERISTICILE NARATIUNII:
- partea de vorbire care predomină este ... https://comunitateadidactica.blogspot.com/2020/03/naratiunea.html





vineri, 10 aprilie 2020

Criticismul junimist și Titu Maiorescu

Epoca marilor clasici , cuprinsă între anii 1860 – 1890, este una dintre cele mai strălucite perioade din cultura română, deoarece atunci apar gruparea "Junimea" și revista ei "Convorbiri literare", critica lui Titu Maiorescu și operele excepționale ale lui Eminescu, Creangă, Caragiale și Slavici. De această perioadă se leagă cele mai mari realizări ale poeziei, prozei, teatrului, criticii și publicisticii naționale. 
 "Junimea" este o grupare literar – culturală înființată la jumătatea secolului al XIX-lea, care a dat naștere unui curent de idei numit junimism. Gruparea a apărut la Iași, în 1863, la inițiativa unor tineri intelectuali: Petre Carp, Vasile Pogor, Iacob Negruzzi, Theodor Rosetti și Titu Maiorescu. Cel din urmă s-a impus ca adevăratul conducător al grupării care , din 1867, are și o tipografie, o librărie și o revistă proprie, "Convorbiri literare", în paginile căreia vor fi publicate articolele lui Maiorescu și operele marilor clasici: Mihai Eminescu, Ion Creangă, I. L. Caragiale, Ioan Slavici. 
În existența Junimii distingem trei etape de dezvoltare. Prima, etapa ieșeană, între anii 1863 – 1874, are un pronunțat caracter polemic și se manifestă în trei direcții: limbă, literatură și cultură. În această perioadă se elaborează principiile sociale și estetice ale junimismului.

"Introducție", de Mihail Kogălniceanu


Perioada pașoptistă (1830-1860) are ca nucleu revoluția anului 1848. Modernizarea societății românești, independența politică, libertatea națională, unirea provinciilor române sunt obiectivele social-politice ale mișcării pașoptiste.
         Epoca pașoptistă marchează începutul literaturii noastre moderne. Scriitorii pașoptiști sunt nevoiți "să ardă etapele" care se desfășuraseră succesiv în literaturile occidentale , în decursul a mai bine de un secol și jumătate. Curentele literare (iluminism, preromantism, romantism, clasicism, realism incipient) sunt asimilate simultan. Principala trăsătură a literaturii pașoptiste constă în coexistența curentelor literare, nu numai în opera aceluiași scriitor, ci chiar în aceeași creație.
         La 30 ianuarie 1840 ia ființă , la Iași, revista "Dacia literară", din inițiativa și sub conducerea lui Mihail Kogălniceanu, fiind "întâia revistă de literatură organizată" (George Călinescu), având însă o apariție scurtă, de numai trei numere.
         "Dacia literară" este prima revistă literară, în jurul căreia s-a manifestat un curent național-popular și prin care s-au afirmat primii noștri scriitori moderni. În primul număr al acesteia, Mihail Kogălniceanu publică ... CONTINUAREA AIChttps://comunitateadidactica.blogspot.com/2020/02/introductiede-mihail-kogalniceanu.html

Cartea, obiect cultural

Definiţie
Cartea este un obiect cultural, pãstrãtoarea ȋnţelepciunii şi cunoaşterii umane.


PĂRŢILE COMPONENTE ALE CĂRŢII
                                                                     
1. COPERTA este ȋnvelişul protector al unei cãrţi.
COPERTA I cuprinde: numele autorului, titlul cãrţii, denumirea colecţiei sau a seriei, editura, ilustraţia de copertã.
COPERTA a IV-a cuprinde: informaţii sumare despre autorul sau subiectul cãrţii, informaţii despre colecţia ȋn care apare cartea, ilustraţii, preţul etc.

OBS . copertã (sg.) – coperte / coperţi (pl.) (ambele variante de plural sunt corecte, conform DOOM2)
DOOM2 – Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române

2.COTORUL este partea lateralã din stânga, unde ... continuarea AICI https://comunitateadidactica.blogspot.com/2020/03/cartea-obiect-cultural.html







joi, 9 aprilie 2020

Verbele auxiliare



VERBELE AUXILIARE sunt verbe nepredicative care ajuta la formarea unor moduri si timpuri compuse.
Verbele auxiliare sunt: a avea, a fi, a vrea.
A AVEA
1)Modul indicativ, timpul perfect compus: vb. aux. a avea + participiu
ex: am mâncat

2)Modul indicativ, timpul viitor popular: vb. aux. a avea + conjunctiv
Ex: am sa mananc

3) Modul conditional-optativ, timpul ... continuarea AICI  https://comunitateadidactica.blogspot.com/2020/03/verbele-auxiliare.html

marți, 7 aprilie 2020

Sfaturi de redactare a unei compuneri



1. Stabileşte mai întâi despre ce vei scrie.
            Poţi să scrii despre ceea ce vezi (un tablou, un peisaj), despre ceea ce cunoşti (o întâmplare adevărată) sau lasă imaginaţia (închipuirea) să zboare scriind despre lucruri care nu există (viaţa pe alte planete, de vorba cu un animal etc.).
2. Orice compunere are un titlu.
            Titlul compunerii tale trebuie să arate despre ce e vorba în rândurile pe care le-ai scris (Iarna- dacă ai scris despre anotimpul de iarna, La săniuş- dacă ai scris despre o întâmplare când ai mers cu sania, Prietena mea, cartea- dacă ai scris despre cărţile care te ajută foarte mult, Colegul meu- dacă ai scris despre el etc.).
3. Să se întocmească un plan al compunerii.
            Pentru a scrie o compunere frumoasă este necesar să ştii ... CONTINUAREA aici https://comunitateadidactica.blogspot.com/2020/03/sfaturi-de-redactare-unei-compuneri.html

luni, 6 aprilie 2020

TEST DE LECTURĂ - Baltagul, de Mihail Sadoveanu

 1.  Romanul începe cu o poveste pe care Nechifor Lipan avea obiceiul să o spună la botezuri și nunțiDespre ce este vorba în această poveste ?

   2.  Cum se numește satul în care locuiește familia Lipan?

   3. Vitoria și Nechifor Lipan au avut 7 copiiCâti au rămas în viață și care este numele lor ?  

4.    Care a fost primul nume al lui Nechifor și în ce împrejurări i-a fost schimbat ? 



joi, 2 aprilie 2020

CLASICISMUL

CLASICISMUL este un curent cultural care a apărut în Franța secolului al XVII-lea și se caracterizează prin echilibru, ordine și rigoare.

În literatura română, clasicismul s-a manifestat în sec.al XIX-lea.
La noi, clasicismul coexistă cu romantismul și realismul,chiar în cadrul aceleași opere literare.
 Reprezentanți în literatura universală: Corneille, Racine, Molière, Boileau, La Fontaine etc.
 Reprezentanți în literatura română: poeții Văcărești,Costache Conachi, Gh. Asachi, Costache Negruzzi,Grigore Alexandrescu,, Vasile Alecsandri ,Eminescu, Creanga, Caragiale, Slavici etc.

TRĂSĂTURI:
  • obiectivitatea  ;
  • întâietatea rațiunii, ca element definitoriu al omului, care primeaza asupra sentimentului  ;
  • admirația pentru antichitatea greco-latină  ;
  •  preferinta pentru anumite specii literare: tragedia, comedia, epistola, satira și fabula  ;
  • puritatea genurilor și speciilor literare, condamnând amestecul lor  ;
  • acordă importanță regulilor, cum ar fi REGULA CELOR TREI UNITĂȚI, conform căreia acțiunea unei tragedii trebuie să fie unitară,să se desfășoare într-un timp dat (maximum 24 de ore) și în același loc  ;
  • cultul pentru virtuți morale, de unde rezultă caracterul moralizator al operei literare.
Alte curente literare AICI https://comunitateadidactica.blogspot.com/search/label/curente%20culturale%2F%20literare

Persoane interesate

Formular de contact

Nume

E-mail *

Mesaj *